- Portretul poetului la tinerete -

Am fost in toamna asta la Cernauti, un oras somptuos si superb, ce poarta inca distincta pecetea sa romaneasca! Fosta capitala a Bucovinei, izvor de energii culturale si patriotice, printre marile personalitati de care isi leaga numele pana azi se numara si poetul nostru national, Mihai Eminescu. In Cernauti, Eminescu a trait cativa din putinii ani fericiti ai vietii sale dramatice. Anii teribilismelor de elev licean si ai febrilelor lecturi in biblioteca marelui sau profesor si indrumator Aron Pumnul, anii in care "vuietul, jocurile si sariturile erau la ordinea zilei", anii in care batea mingea pe toloaca de la marginea parcului, anii primelor iubiri si anii primelor versuri. O perioada plina de lumina si libertate, ramasa, ca prin minune, in amintirile unui coleg de scoala si bucurii: Teodor Stefanelli. Transformate in ghid, marturiile vechi de peste 150 de ani mi-au fost indreptar pretios in incercarea de a pasi pe urmele lui Eminescu la Cernauti. Aurul si melancoliile toamnei se lasasera deja peste lume, cand am pornit, ca in vis, in cautarea locurilor prin care trecuse, candva, tanarul Mihai Eminescu...

"Avea un vecinic suras pe buze"

In 1860, Mihai Eminescu era deja de doi ani in Cernauti, cand s-a intalnit pentru prima oara cu Teodor Stefanelli. Absolvise cu brio clasele a III-a si a IV-a ale Scolii primare National-Hauptschule, si era in clasa a II-a de liceu, cand Teodor Stefanelli era de-abia "boboc" in clasa intai. Apropierea dintre cei doi a fost magnetica, desi se intersectau numai duminica si in sarbatorile mari, la exercitiile religioase tinute de batranul si severul catehet "Popa" Veniamin Iliut. Din primul moment, Eminescu l-a luat pe Stefanelli deoparte, ca pe un frate mai mic, si i-a atras atentia ca nu-i de gluma cu absentele de la orele de religie. "Ia seama si te fereste, caci