Vizita premierului britanic, David Cameron, la Berlin are destul potenţial incendiar. Şeful Cabinetului londonez, aflat vineri în Germania, dă vina pentru evoluţia slabă a economiei sale şi pe cruciaţii angajaţi în salvarea monedei euro. În realitate, problemele statului insular sunt mult mai profunde, se arată într-o analiză a revistei germane Der Spiegel.
David Cameron va încerca, probabil, să atingă coarda sensibilă a cancelarului Angela Merkel (dacă există una), pentru a o determina pe şefa Guvernului german să permită Băncii Centrale Europene să devină o instituţie de credit. Cameron&Co. cred că asta ar fi o soluţie pentru a calma pieţele.
În ciuda faptului că Marea Britanie nu este membru al uniunii monetare, interesul londonez pentru rezolvarea crizei este evident, pentru că nesiguranţa de pe continent se extinde şi asupra economiei insulare. Consecinţele pentru premier sunt de asemenea nefaste, mai ales în context electoral. Nici ultimele veşti nu au darul să-l liniştească pe David Cameron: Bank of England şi-a revizuit în scădere prognoza de creştere economică de anul viitor, când economia britanică va stagna. Guvernatorul afirmă că una din cauze este criza din zona euro.
Criza britanică este, între timp, chiar mai gravă decât în alte părţi ale bătrânului continent. Şomajul a atins cotele din anii '90, adică 8,3%. Unul din cinci tineri sub 25 de ani este şomer, inflaţia este de peste 5% şi încrederea consumatorilor a atins niveluri minime istorice. Toate astea în contextul în care planul coaliţiei conservator-liberale era de a reduce deficitul bugetar la 0% din PIB până în 2015, când sunt alegeri. Un plan B în Marea Britanie?
În situaţia actuală, ţelul pare utopic. Multe voci cer un plan B, adică o intervenţie masivă a statului pentru relansarea economiei. Cancelarul George Osborne vrea însă în continuare planul său A.