Geologii au reuşit să elucideze unul dintre cele mai mari mistere ale erei contemporane în numai doi ani: originea lanţului muntos de mărimea Alpilor, aflat la trei kilometri sub calota glaciară din estul Antarcticii şi descoperit în urmă cu jumătate de secol. Un grup de oameni de ştiinţă a lucrat timp de doi ani, între 2007 şi 2009, la temperaturi incredibil de scăzute pentru a cartografia masivul Gamburtsev din Antarctica, botezat după numele geofizicianului rus care l-a descoperit în 1958, în timpul unei expediţii de anvergură. De atunci, provincia Gamburtsev a fost străbătută de zeci de ori de avioanele echipate cu tehnologie ultraperformantă menită să măsoare grosimea şi stratificarea gheţii de deasupra lanţului muntos, precum şi pentru a lămuri originea acestor forme de relief. Şi de această dată, specialiştii au folosit radare şi senzori performanţi pentru a întocmi o hartă topografică a zonei subglaciare din estul Antarcticii şi pentru a măsura schimbările gravitaţionale ale Terrei. Răspunsul la aceste întrebări a fost anunţat în revista "Nature": munţii care se întind pe o lungime de 1.200 de kilometri, cu vârfuri de peste 2.800 de metri şi văi adânci, s-au format în timp, în urma mai multor procese geologice. Totul a început acum un milliard de ani, în urma ciocnirii mai multor minicontinente care au dus la apariţia unui continent gigant, numit Rodinia. În urma impactului, s-a format şi un lanţ muntos. De-a lungul timpului, munţii au început să se erodeze şi practic s-au prăbuşit sub propria greutate. Ce a ramas a trecut printr-un îndelung proces de erodare, în urma căruia a ramas numai baza vechilor versanţi. Aflată într-o zonă de activitate intensă a plăcilor tectonice, Rodinia a trecut prin două procese de fisurare masivă, cu 250, respectiv 100 de milioane de ani în urmă. Această activitate tectonică a creat o fantă imensă de 3.000 de kilometri în scoarţ