Extremistul norvegian Anders Behring Breivik a comis atacul de pe Insula Utoya, în 22 iulie, pentru că bomba sa nu a fost suficient de puternică pentru a demola clădirea în care era biroul premierului norvegian, afirmă avocatul acestuia, Geir Lippestad, citat de AFP.
"Rezultatul exploziei l-a făcut să meargă în Insula Utoya", unde zeci de adolescenţi participau la o tabără de vară a tinerilor laburişti, a declarat Lippestad pentru ziarul Verdens Gang (VG).
Pe 22 iulie, Anders Behring Breivik, duşman declarat al multiculturalismului şi "invaziei musulmane" în Europa, a detonat o bombă în faţa sediului Biroului primului-ministru Jens Stoltenberg, un atac soldat cu opt morţi. După aceea, a mers pe Insula Utoya, situată la 40 de kilometri nord-vest de Oslo, unde, îmbrăcat în poliţist, a deschis focul timp de o oră şi jumătate, omorând alte 69 de persoane.
Potrivit presei, Behring Brevik a luat decizia comiterii celui de-al doilea atac după ce auzise la radio că turnul guvernamental de 17 etaje nu se prăbuşise.
Anterior, poliţia anunţase că extremistul în vârstă de 32 de ani avea mai multe ţinte în vizor, fără însă a preciza care.
În plus, Behring Breivik spera că pe Insula Utoya să fie prezent ministrul de Externe, Jonas Gahr Stoere, care rostise acolo un discurs cu o zi înainte.
Extremistul norvegian Anders Behring Breivik a comis atacul de pe Insula Utoya, în 22 iulie, pentru că bomba sa nu a fost suficient de puternică pentru a demola clădirea în care era biroul premierului norvegian, afirmă avocatul acestuia, Geir Lippestad, citat de AFP.
"Rezultatul exploziei l-a făcut să meargă în Insula Utoya", unde zeci de adolescenţi participau la o tabără de vară a tinerilor laburişti, a declarat Lippestad pentru ziarul Verdens Gang (VG).
Pe 22 iulie, Anders Behring Breivik, duşman declarat al multiculturalismului şi "invaziei
