Când a crezut că a scăpat de închisoare, interlopul braşovean a aflat că trebuie să execute o condamnare de 3 ani şi 6 luni.

În luna iulie 2009, Alen Moisin, împreună cu alţi 27 de suspecţi au fost aduşi în fata procurorilor fiind suspectaţi de săvârşirea de infracţiuni de apartenenţa la un grup infracţional, constituit în vederea săvârşirii de infracţiuni informatice şi complicitate la fraudă informatică. Alen Moisin era bănuit a fi unul din capii unor celule teritoriale care făceau parte dintr-o reţea extinsă de fraude bancare electronice, condusă de doi bucureşteni. Aceştia din urmă obţineau prin phising datele de accesare a unor conturi, apoi transferau banii către conturile deschide de celulele din ţara – în acest caz, de oamenii lui Moisin. Aceştia primeau în schimb un procent din sumele ce urmau să fie virate şi ulterior retrase. Pe 29 martie 2010, Moisin a primit condamnarea de 3 ani şi 6 luni, însă decizia magistraţilor a fost atacată în instanţă. Dosarul a ajuns spre judecare la Curtea de Apel Braşov care i-a dat câştig de cauză lui Alen Moisin, dispunând cercetarea lui în stare de libertate sub control judiciar. Ulterior, procurorii de caz au făcut recurs, iar cauza a ajuns la magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care, pe 15 noiembrie, au menţinut decizia Tribunalului Braşov. Odată semnat mandatul de arestare, poliţiştii braşoveni l-au identificat şi l-au condus în arestul Poliţiei Braşov. Când a crezut că a scăpat de închisoare, interlopul braşovean a aflat că trebuie să execute o condamnare de 3 ani şi 6 luni.

În luna iulie 2009, Alen Moisin, împreună cu alţi 27 de suspecţi au fost aduşi în fata procurorilor fiind suspectaţi de săvârşirea de infracţiuni de apartenenţa la un grup infracţional, constituit în vederea săvârşirii de infracţiuni informatice şi complicitate la fraudă informatică. Alen Moisin era bănuit a fi