Mario Draghi, noul președinte al Băncii Centrale Europene, a schimbat placa față de liderii zonei euro cerându-le implementarea urgentă a măsurilor necesare pentru a combate galopanta criză a datoriilor suverane. Totodată, el a avertizat că, în cazul în care banca centrală va pierde din credibilitate, costurile economice și sociale vor fi masive.
Noul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a declarat, fără echivoc, că o guvernare economică viguroasă a zonei euro este esențială pentru a asigura stabilitatea financiară, criticând, totodată, întârzierile în implementarea fondului de urgență al Uniunii Europene, Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF) – lansat inițial acum 18 luni, scrie publicația financiară „Financial Times”.
„Ce se întâmplă cu implementarea acestor decizii vechi?” a întrebat Draghi la Congresul Bancar European care a avut loc vineri, la Frankfurt.
Oficialii francezi și germani au avut neînțelegeri, săptămâna aceasta , asupra rolului BCE, francezii dorind ca banca centrală să-și asume rolul cheie în soluționarea crizei, dar Angela Merkel, cancelarul german, a avertizat că o implicare mai mare a BCE ar încălca tratatele Uniunii Europene.
Argumentele lui Mario Draghi au pus în lumină faptul că BCE își consideră intervențiile strict limitate, inițiativa trebuind să aparțină guvernelor. Deși comercianții au semnalat o creștere a intervențiilor băncii centrale pe piața obligațiunilor în această săptămână, Draghi a exclus posiblitatea ca BCE să devină „creditorul de ultimă instanță” al guvernelor.
O opțiune luată în considerare de banca centrală este să limiteze diferențele între dobânzile obligațiunilor germane și cele ale obligațiunilor altor state – dar chiar și această propunere se presupune că va fi respinsă de către „ulii” din BCE și de către Bundesbank.
În cadrul discursului său de la Frank
