Apariţia lui Siri – asistentul personal de pe noul iPhone – i-a dus cu gândul pe împătimiţii de tehnologie la HAL 9000, computerul vorbitor din celebrul film al lui Stanley Kubrick „Odiseea Spaţială: 2001“. În ultimii 50 de ani care s-au scurs între Siri şi HAL, alţi roboţi au marcat istoria, ce-i drept mai mult cea de science-fiction.
Oamenii au fost mereu fascinaţi de puterea de a da viaţă. De la personaje fantastice asemănătoare roboţilor, cum ar fi Pinocchio sau Frankenstein, la Data, androidul din „Star Trek", sau Terminator, cyborgul din pelicula cu acelaşi nume, mereu a răzbit dorinţa oamenilor de a le insufla maşinilor trăsături după chipul şi asemănarea lor.
Acestora li s-au adăugat abilităţi fantastice, la care oamenii pot doar visa. Totuşi, orice maşinărie, oricât de pornită pe distrugere a fost ea concepută, a primit şi capacitatea de a gândi, simţi, a lua decizii sau de a explora. Astfel, bine-cunoscuţii R2-D2 şi C-3PO din seria „Star Wars" nu au fost doar roboţi programaţi să ajute la găsirea Forţei, ci şi companioni, chiar prieteni.
Meşteri mici, inventatori mari
Maşinile din lumea reală, de zi cu zi, poate că nu sunt create după chipul şi asemănarea omului, însă cu siguranţă se încearcă copierea funcţiilor umane. Astfel, ASIMO, robotul japonezilor, a „învăţat" de curând să desfacă sticle de bere, iar un grup de cercetători din Australia instruiesc nişte maşinării să-şi creeze propriul limbaj. Lingodroizii au reuşit până acum să-şi dea întâlnire într-un punct stabilit şi să scoată câteva cuvinte politicoase, care, desigur, pentru oameni nu înseamnă nimic.
Nici românii nu fac excepţie când vine vorba de fascinaţia roboţilor. Mihai Băncişor (21 de ani) şi Ciprian Cărbunaru (22 de ani) sunt doi dintre tinerii care au fost de mici fascinaţi de însufleţirea grămezilor de tinichea. Ei au fost premiaţi de
