Mai multe canotoare şi-au depus dosarul ca să primească renta viageră de-a lungul timpului, dar au revenit apoi în activitate
După Jocurile Olimpice de la Sydney, din 2000, în canotajul românesc a apărut o nouă modă. Sportivele au ales ca imediat după Olimpiadă să renunţe la sport şi să stea un an sau doi acasă, timp în care fie au născut, fie s-au ocupat de altceva. Cu un an înainte de următoarea Olimpiadă, ele au urcat din nou în barcă. În timpul cît au stat acasă, canotoarele au făcut cerere să primească rente viagere. În acest caz s-au aflat Elisabeta Lipă, Doina Ignat, Viorica Susanu, Constanţa Burcică, Georgeta Andrunache, Aurica Bărăscu, Ioana Papuc, Elena Georgescu.
Au revenit însă în cantonament şi apoi, la Atena, au cîştigat aurul olimpic cu barca de 8 plus 1. Metoda a fost repetată şi după Atena, dar şi după Beijing.
Şi la gimnastică, Marian Drăgulescu şi Cătălina Ponor au avut cîte o tentativă de a abandona sportul de performanţă. Au revenit însă şi au renunţat, implicit, la renta viageră.
Mai multe canotoare şi-au depus dosarul ca să primească renta viageră de-a lungul timpului, dar au revenit apoi în activitate
După Jocurile Olimpice de la Sydney, din 2000, în canotajul românesc a apărut o nouă modă. Sportivele au ales ca imediat după Olimpiadă să renunţe la sport şi să stea un an sau doi acasă, timp în care fie au născut, fie s-au ocupat de altceva. Cu un an înainte de următoarea Olimpiadă, ele au urcat din nou în barcă. În timpul cît au stat acasă, canotoarele au făcut cerere să primească rente viagere. În acest caz s-au aflat Elisabeta Lipă, Doina Ignat, Viorica Susanu, Constanţa Burcică, Georgeta Andrunache, Aurica Bărăscu, Ioana Papuc, Elena Georgescu.
Au revenit însă în cantonament şi apoi, la Atena, au cîştigat aurul olimpic cu barca de 8 plus 1. Metoda a fost repetată şi după At
