Bugetul pentru 2012 prevede o scădere a cheltuielilor cu asistenţa socială cu 1,21% faţă de 2011, până la valoarea de 13,95 mld. lei (3,3 mld. euro), potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe (care foloseşte estimări pe baza unei execuţii preliminate a bugetului cu asistenţa socială pentru 2011).

Cu toate acestea, cele mai recente date ale Direcţiei de asistenţă socială din cadrul Ministerului Muncii arată că statul a cheltuit deja aproximativ 19 miliarde de lei (4,44 mld. euro) cu asistenţa socială, în această sumă intrând cheltuielile alocate prin bugetul Ministerului Muncii şi al altor ministere, precum şi prin bugetele locale. Acestea sunt cheltuielile pe care statul le are cu cei peste opt milioane de români care primesc în prezent o formă de ajutor social sau beneficiarii concediilor şi indemnizaţiilor de asigurări sociale, al căror număr a crescut alarmant în ultimii ani. Cu toate acestea, populaţia a scăzut cu aproape 3 milioane de locuitori în câţiva ani. Cum s-a ajuns în această situaţie?

"Pe de o parte, bunăstarea din anii 2001 - 2007 s-a reflectat şi în creşterea alocărilor pentru cei săraci. Statul văzându-se mai bogat, şi-a permis să fie mai generos. Inevitabil, au apărut şi abuzurile. Lăsând determinarea eligibilităţii la mâna primarilor şi cu un control slab din partea Guvernului, au început alocările discreţionare. Multe din ele s-au făcut în anii electorali 2007- 2009, când am avut 6 runde de alegeri", explică Sebastian Lăzăroiu, fost ministru al muncii şi fost consilier al preşedintelui Traian Băsescu. El adaugă că, în această situaţie, primarii trebuia să se realeagă sau "să tragă" pentru partid în diferite scrutinuri şi atunci au început să introducă în sistem oameni apţi de muncă pe care nu îi plăteşte din bugetul local, ci din bugetul Ministerului Muncii.

"Inspecţia Socială care există în acest mom