La vânătoare de vrăjitoare

Atunci când auzim numele Salem, gândul ni se duce automat la procese pentru vrăjitorie şi sentinţe nedrepte. Însă, dincolo de legendele care au rămas în folclor despre unul dintre cele mai ciudate şi mai violente episoade de isterie colectivă din istorie, care este adevărul care se ascunde în spatele acestei tragedii? Potrivit ditadifulmine.com, Salem a fost şi este un orăşel din Massachusetts, fondat în 1626 de un grup de pescari, la gura de vărsare a râului Naumkeag, pe locurile unde înainte se afla o aşezare de indigeni americani. Pe vremuri, Salem avea în jur de 900 de locuitori, numărul acestora crescând foarte încet până la jumătatea secolului următor, când pe aceste meleaguri locuiau aproape 4.500 de suflete. Deşi era o localitate foarte mică, între 1692 şi 1693, Salem a fost scena unuia dintre cele mai cunoscute episoade de isterie colectivă din istorie: o vânătoare de vrăjitoare, care în cursul unui singur an a dus la executarea a 19 persoane, acuzate de vrăjitorie. În jur de 150 de persoane au fost acuzate că „întreţin relaţii cu divavolul“, iar unele dintre acestea au fost spânzurate, altele tortuate şi altele au petrecut luni întregi în închisoare, fără să aibă parte de vreun proces.

Începutul isteriei

Cum a început această vânătoare a presupuşilor adepţi ai răului? Totul a început odată cu mutarea în Salem a lui Samuel Parris, în funcţia de pastor. Odată cu el, au venit din Barbados, unde locuiseră anterior, soţia Elizabeth, fiica sa de şase ani, Berry, nepoata Abigail Williams şi sclava Tituba. După trei de la sosirea în Salem, Betty şi verişoara sa, Abigail, au început să aibă convulsii, despre care pastorul John Hale a afirmat că au origine supranaturală. Fetele urlau, aruncau cu obiecte în pereţii camerei lor, reciteau versuri ciudate şi se contorsionau în cele mai stranii poziţii, fapt pe