Contrabanda şi corupţia împiedică România să adere la spaţiul Schengen, scrie cotidianul El Pais, citat de Agerpres, subliniind că operaţiunile de contrabandă sunt ceva obişnuit la punctul de frontieră Albiţa de la hotarul cu Republica Moldova, cea mai orientală graniţă a Uniunii Europene.

În articolul cu titlul „Să trăieşti cu spatele la Schengen", El Pais apreciază că eforturile autorităţilor române şi bulgare de a consolida frontierele pentru a-şi atinge obiectivul de a adera în spaţiul Schengen s-au dovedit până acum sterile.

Potrivit El Pais, România şi Bulgaria au investit peste un miliard de euro pentru a-şi achiziţiona echipamente de supraveghere de înaltă tehnologie, ceea ce ar fi trebuit să fie suficient pentru ca Uniunea Europeană să fie de acord cu cerinţele Bucureştilor şi Sofiei de a se alătura spaţiului Schengen. Cu toate acestea, noul conservatorism care se manifestă în rândul ţărilor UE din cauza recesiunii economice şi un ultranaţionalism evident au făcut ca Olanda şi Finlanda să respingă în septembrie aderarea celor două ţări la Schengen. Olanda şi Finlanda susţineau la acea vreme că frontierele române şi bulgare continuă să fie vulnerabile în faţa crimei organizate şi a corupţiei.

Mită de 5.000 de euro pe zi pentru un post de frontieră

El Pais citează o declaraţie a inspectorului adjunct al poliţiei de frontieră din Botoşani, Cezar Hrişcă, potrivit căruia contrabandiştii aleg persoane sărace din zone de frontieră care cer puţini bani pentru transportul mărfurilor de contrabandă comparativ cu câştigurile care se obţin ulterior din vânzarea acestora. Aceste grupări infracţionale preferă să investească o sumă mai mare de bani pentru a mitui poliţişti care le uşurează activitatea, ceea ce presupune o medie de 5.000 de euro pe zi pentru un post de frontieră. Corupţia se traduce apoi în case fabuloase şi terenuri întinse achiziţio