Eforturile autorităţilor române de a combate corupţia sunt invizibile din afara graniţelor ţării, cel puţin pentru spanioli. Potrivit publicaţiei "El Pais", contrabanda şi corupţia împiedică România să adere la spaţiul Schengen, traficul ilegal de marfă fiind ceva obişnuit la punctul de frontieră Albiţa

"El Pais" a publica un articol cu titlul "'Să trăieşti cu spatele la Schengen" în care atrage atenţia că eforturile autorităţilor române şi bulgare de a consolida frontierele pentru a-şi atinge obiectivul de a adera în spaţiul Schengen s-au dovedit până acum sterile.

Citeşte şi:

UE: Euroland şi restul

România şi Bulgaria au investit peste un miliard de euro pentru a-şi achiziţiona echipamente de supraveghere de înaltă tehnologie, ceea ce ar fi trebuit să fie suficient pentru ca Uniunea Europeană să fie de acord cu cerinţele Bucureştiului şi ale Sofiei de a se alătura spaţiului Schengen.

Totuşi, Olanda şi Finlanda au respins în septembrie aderarea celor două ţări la Schengen, pe fondul spiritului conservator exacerbat în rândul ţărilor UE din cauza recesiunii economice dar şi pe fondul ultranaţionalismului, precizează sursa citată. Olanda şi Finlanda susţineau la acea vreme că frontierele române şi bulgare continuă să fie vulnerabile în faţa crimei organizate şi a corupţiei.

"Ne-am lămurit cu lipsa bunei conduite în rândul vameşilor", a precizat cu acel prilej ambasadoarea Finlandei la Bucureşti, Ulla Vaisto, decizia ţării sale pe tema Schengen. "Dorim să ne asigurăm că nu există niciun risc de mită", a adăugat Vaisto.

"Dacă nu ar fi existat criză financiară şi o efervescenţă în creştere a extremei dreapta, Bulgaria şi România ar fi intrat în spaţiul Schengen", declară directorul Societăţii Academice Române (SAR), Sorin Ioniţă, citat de "El Pais".

"Ce cadou primeşte un vameş de ziua lui? O zi de tură doar pentru el"