După prima săptămână din Postul Crăciunului, pe 21 noiembrie, atunci când ortodocşii cinstesc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, în calendarul popular al românilor este trecută cu slove mari Ovidenia. Sărbătoare deschizătoare de iarnă, Ovidenia este marcată de puterea luminii, a focului, a vederii, a viziunii. Se spune că în noaptea de Ovidenie comorile ascunse ard cu flacără albastră, cerurile se deschid iar fetele "văd" chipul ursitului în fântână, la lumina albă a unei lumânări. Oamenii petrec noaptea cu lumină, lumânări şi focuri aprinse, privesc cerul şi fac previziuni asupra vremii şi rodului noului an. Se spune că în această noapte vrăjitoarele "văd cel mai bine", fac farmece, descântă, ghicesc viitorul, sporind taina unui timp magic în care totul pare cu putinţă.
Ovidenia stă sub semnul focului, iar focul este simbolul energiei vitale, al inimii, al Soarelui, al puterii de zămislire. Este simbolul sacru al vetrei casei, purtător al luminii spirituale. De aceea, de Ovidenie, femeile dau de pomană "lumina de veci", adică lumânarea care nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. Pentru cei morţi fără lumânare, bucovinencele se trezesc înainte de răsăritul soarelui şi aruncă un vreasc în foc. În Maramureş se crede că "în această zi s-a vedit lumea, pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoveştenie" (T. Pamfile), că animalele grăiesc cu glas de om, că se deschid cerurile, iar cei fără de păcat pot vedea Raiul. Ţăranii ţin sărbătoarea pentru ochi, pentru a avea o vedere bună, dar şi de teama Filipului cel Şchiop.
Zeul însemnat, marele patron al lupilor
În ziua de Ovidenie se celebrează şi Filipul cel Şchiop sau Filipul cel Mare, divinitate arhaică a lupilor şi conducător al cetei formate Filipilor, ale căror zile preced Lăsatul de Sec.
"Filipul cel Şchiop este sfânt. A fost şchiopat de Dumnezeu pentru că s-a abătut de