S-a întâmplat joi seara. Nu mi-am dat seama că Oana Roman este invitată pentru a i se face reclamă emisiunii ei, de pe Antena 2. Am crezut că urmează iar o plictiseală provocată de o femeie care vrea să ne etaleze calităţile ei, nerecunoscute de publicul larg, sau de nimeni.

Când a intervenit şi mama ei m-am îngrozit. Am crezut că iar încep discuţiile legate de neachitarea chiriei şi despre persecuţii politice imaginare.

Cu câteva luni în urmă am făcut un interviu cu Petre Roman. Cel de acum, cu nevastă tânără şi copil de vârstă foarte mică şi cu părul vopsit. După două ore de discuţii, Petre Roman m-a cucerit. Un politician interesant şi un om fermecător, un om liniştit, echilibrat, foarte bine pregătit, cu disponibilităţi în toate domeniile. M-am tot gândit ce frumos şi ce greu este să îţi schimbi viaţa către vârsta a treia şi ce bine a trecut el acest examen. În timp ce restul familiei, să spunem, cam bâjbâie. Doamna Mioara Roman, o distinsă profesoară şi o ziaristă cu performanţe remarcabile s-a pierdut într-o problemă personală de ordin imobiliar. Din care nu mai poate să iasă şi care o umple de penibil. Pe vremuri, tot în acest ziar scriam o serie de articole despre posibila prezenţă a unor microfoane în diverse locaţii.

Aveam un aparat care depista câmpuri electromagnetice acolo unde acestea nu ar fi trebuit să fie prezente. Mulţi oameni importanţi doreau să-şi verifice casele şi birourile, atât cât putea acel aparat uşor rudimentar. Mergeam cu el în multe locuri. Aşa am ajuns şi acasă la Petre Roman. Mulţi oameni or fi fost pe acolo. Eu, având în vedere motivul pentru care venisem, am fost condus prin toate cămările şi prin toate cotloanele. Aşa am văzut una dintre cele mai spectaculoase vile pentru nişte intelectuali (din toată viaţa mea). Casa pe care o văzusem eu nu se potriveşte cu locuinţa modestă despre care vorbeşte M