Louis Pasteur afirma că "o sticlă de vin conţine în ea mai multă filosofie decât orice carte din lume", în vreme ce Robert Stevenson spunea: "Vinul este poezie îmbuteliată". Filosofie, poezie... Aş adăuga la lista aceasta, foarte scurtă, de altfel, alte câteva calităţi subînţelese: eleganţă, ţinută aristocratică, suflet luminos. Ori, adunându-le pe acestea toate într-o singură sintagmă: vin regal.
Două vinuri cu adevărat nobile – nu doar pentru că sunt dedicate unei personalităţi aparte a timpului pe care-l traversăm, prin vinele căreia curge sânge albastru, ci şi pentru că iese în evidenţă prin calităţile-i organoleptice desăvârşite – mi-a fost dat să gust deunăzi în cadrul unui eveniment organizat de Domeniul Coroanei Segarcea, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu.
Înainte de a face descrierea acestor vinuri excepţionale – din gama "Principesa Margareta" – să facem câţiva paşi în istorie, în urmă cu 127 de ani, când primul rege al românilor, Carol I, a descoperit frumoasele şi însoritele dealuri ale Olteniei. Constatând că Segarcea se află pe aceeaşi latitudine cu cele mai vestite zone vitivinicole ale Europei – Piemont (în Italia) şi Bordeaux (în Franţa) –, dar că beneficiază de condiţii piedoclimatice superioare (mai ales datorită frecvenţei şi direcţiei vânturilor, dar şi prin numărul de zile însorite dintr-un an), bunul (şi practicul) rege (căruia nu trebuie să-i punem în umbră calităţile de gospodar şi întreprinzător, pe lângă cele de conducător de ţară) decide să înfiinţeze aici Domeniile Coroanei. Era în anul 1884 când s-a plantat cu viţă nobilă o suprafaţă de 184.000 de hectare. Ulterior, după atacul filoxerei, plantaţia a fost refăcută, cu ajutorul unui cunoscut specialist al acestui domeniu, francezul Georges Couderc. Crama, ridicată şi ea cu mai mult de o sută de ani în urmă
