Proiectul scutului antirachetă din Europa ar putea fi amânat, întrucât SUA trebuie să-şi reducă deficitul în următorii 10 ani cu 1.500 de miliarde de dolari. Associated Press informează că deocamdată nu se ştie ce cheltuieli majore vor fi reduse, dar un program costisitor destinat în primul ârnd apărării Europei este puţin probabil să fie cruţat.

Statele Unite consideră sistemul de apărare antirachetă, care vizează contracararea unei ameninţări din partea Iranului, drept o parte din contribuţia sa la Alianţa militară a NATO. În condiţiile în care Statele Unite se plâng adesea că au o contribuţie disproporţionat de mare la NATO, apărarea antirachetă ar putea fi în mod special vulnerabilă la reducerile bugetare.

Citiţi şi: Fără 1.500 de miliarde de dolari SUA se îndreaptă spre colaps

În afară de apărarea antirachetă, necesitatea reducerilor bugetare ar putea determina SUA să salveze bani prin retragerea unor nave de război din Europa, dar probabil nu ar conduce la reducerea numărului de militari de pe acest continent. SUA şi-au redus deja prezenţa în Europa de la peste 200.000 de trupe în 1989 la puţin peste 40.000 în prezent. Există planuri pentru continuarea retragerii până în 2015, dar este puţin probabil ca aceasta să fie accelerată pur şi simplu pentru că nu trebuie făcute economii pe termen scurt din retragerea militarilor americani din bazele din Europa.

Acordul scutului antirachetă, semnat în urmă cu două luni

România şi SUA au semnat, la 13 septembrie, la nivel de miniştri de Externe, Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România. Semnarea acordului a avut loc la un an şi jumătate de la începerea negocierilor. Acordul a fost supus spre ratificare Parlamentului.

Acordul a fost discutat deja în prima cameră a Parlamentul României, proiectul