Zeci de milioane de bancnote sunt procesate zilnic în subsolul BNR. Cele care nu mai pot fi repuse în circulaţie sunt distruse şi devin coşuri de gunoi. La propriu. Sursa: CODRIN PRISECARUSursa: CODRIN PRISECARUSursa: CODRIN PRISECARU

1 /.

Zi de zi, la aceeaşi oră a dimineţii, câteva dube stau la poarta Băncii Naţionale şi descarcă saci imenşi plini cu bancnote şi monede. "Marfa" e aşezată în cărucioare speciale şi, de acolo, pleacă la procesare. Cea mai mare parte se va întoarce în circulaţie. O parte din bani va fi distrusă şi devine tomberoane sau coşuri de gunoi, iar o altă parte, infimă, ia drumul poliţiei. Este vorba despre falsuri.

MULTIMEDIA VIDEO evz.roVezi mai multe Povestea comorii care devine coş de gunoi Zeci de milioane de bancnote sunt procesate zilnic în subsolul BNR. Cele care nu mai pot fi repuse în circulaţie sunt distruse şi devin coşuri de gunoi. La propriu.

Pe scurt, acesta este circuitul banului după ce a trecut din mâna românului în cea a vânzătoarei de la magazin, de acolo la patron şi, mai departe, în contul bancar. Maşinile care procesează în subsolul BNR verifică fiecare câte 40 de bancnote pe secundă, opt ore pe zi. În incinta băncii sunt două camere de procesare, care au în total 18 maşini, deci sunt trecute prin filtru câteva zeci de milioane de bancnote în decursul unei zile.

Bancnote de polimer, falsuri de hârtie

Rar de tot, centrele de procesare descoperă câte un fals. Nu e de mirare că acestea apar greu, pentru ca bancnotele sunt realizate dintr-un polimer special, adus tocmai din Australia. În plus, Banca Naţională e al treilea filtru de falsuri. Primul sunt cetăţenii. Al doilea filtru este la băncile comerciale şi apoi urmează banca centrală.

În general, falsurile nu apar nici la bancnotele mari, nici la cele mici, ci la cele de valoare medie, spun reprezentanţii centru