Reţelele de imigranţi sunt o \"scânteie rară\" în economia globală. Ţările bogate ar trebui să le primească cu braţele deschise, relatează publicaţia \"The Economist\". Sursa: REUTERSSursa: REUTERS
1 /.
Nu e vremea potrivită să fii străin. Partidele anti-imigranţi sunt din ce în ce mai importante în Europa. Marea Britanie a dezbătut pe larg, săptămâna aceasta, problema controlului la frontieră. În America, Barack Obama nu a reuşit să aplice reforma promisă în domeniul imigraţiei, iar candidatul republican la preşedinţie mai degrabă ar electrifica gardurile de la frontiera cu Mexicul, decât să educe copiii imigranţilor ilegali. America îi educă pe oamenii de ştiinţă străini în universităţi, apoi îi expulzează, o politică pe care primarul din New York o numeşte „sinucidere naţională”.
Toleranţă zero
Atitudinile intolerante faţă de imigranţi nu sunt suprinzătoare. Este doar un rezultat al crizei economice mondiale combinată cu o creştere a presiunii asupra graniţelor ţărilor bogate, în ultimele decenii.
Dar guvernele care se întreabă acum dacă să închidă sau nu uşa intrării în ţară ar trebui să ia în considerare încă un factor: importanţa pe care o joacă diaspora şi contribuţia pe care aceasta o poate avea la creşeterea economică a unei ţări.
Reţelele din diasporă ale hughenoţilor, scoţienilor, evreilor şi mulţii alţii au avut întotdeauna o forţă economică importantă, dar faptul că acum se poate călători uşor şi ieftin a făcut ca numărul celor plecaţi în alte ţări să crească tot mai mult.
Există acum 215 milioane de migranţi la prima generaţie, în întreaga lume: asta înseamnă circa 3% din populaţia mondială. Dacă ar fi vorba despre un popor, ar fi mai mare decât cel brazilian. Există mai mulţi chinezi care trăiesc în afara ţării lor decât sunt francezi în Franţa. Circa 22 de milioane de indieni sunt împrăştiaţi
