UN grafic intermediar din El Pais:

Updates.

George Pleşu îmi spune din Barcelona despre atmosfera de alegeri: “In Spania e liniste si pace, daca nu-mi spunea un prieten nici nu stiam ca sunt alegeri. Cateva postere rasfirate, la tv doar daca dai intamplator peste (campania e de doar 2 saptamani, nu o luna). Stanga e resemnata, din ce am inteles.”

Şi o bună comparaţie cu nebunia cu sacii de buletine de pe la noi. Tudorina Mihai: Ceva curios, pentru noi românii, la organizarea alegerilor din Spania. Acum o oră s-a încheiat votarea iar peste o oră jumătate se va şti rezultatul final, deci în două ore jumătate spaniollii numără 100% din voturile exprimate. Totul este informatizat. Fără saci cu buletine de vot transportaţi de colo colo, fără nopţi pierdute în secţiile de votare…

trolu, mişto formularea “un robin hood pe invers”.

Iniţial

Alegeri în Spania. Ziarele europene scriu despre o campanie electorală plictisită, tristă condimentată mai curînd de scandaluri locale legate de panouri publicitare care au sărit calul. Plictisit şi deprimat pare şi Fernando Savater (altfel, spirit viu, cu bătălii dure publice la activ) atunci cînd scrie despre sfîrşitul zapaterismului. Rezumă cartea unui ex-comunist care a scris cartea Lacrimi socialdemocrate, Santiago Gonzalez. Zapaterismul pentru Gonzalez ar fi:

“ultimii ani au fost un cocktail de mare slăbiciune intelectuală prin care plutesc resturi de dogmă şi mai efuziuni sentimentale care înlocuiesc orice formă de argumentaţie şi care beneficiază de protecţia inatacabilă a bunelor intenţii.” (sursa)

În El Pais, un articol care vorbeşte despre acelaşi marasm al alegerilor, cu argumentul inutilităţii. Votăm degeaba, oricum salvarea depinde de Germania etc.

Se pare că pieţele nu au luat în considerare reformele în mediul naţional, adică, dau ca sigur că ele vor exista, şi că vor