• am salvat monumente istorice, dar mai avem multe de făcut • 88 de biserici din lemn, multe în stare de degradare
Avem monumente istorice de cult cu care ne putem lăuda, dar, din păcate, suntem pe punctul de a pierde aceste biserici din lemn. Nepăsarea, indolența și intervențiile neautorizate nu fac decât să sluțească aceste monumente. 88 de biserici din lemn sunt în Vâlcea, iar multe dintre acestea sunt în suferință. „Bisericile din lemn nu se mai construiesc. Acum se fac mari, impunătoare. Lemnul este mai ușor degradabil. Avem biserici care „plâng”, pur și simplu”, susține Florin Epure, șeful Culturii vâlcene. Sunt biserici care au fost salvate, dar și biserici ce stau să cadă în orice moment. De-a lungul anilor s-a reușit salvarea anumitor momente, cum ar fi: Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din satul Marița – Vaideeni, construită în anii 1556-1557, Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Costești – Grușetu, Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Mângureni – Nicolae Bălcescu (1785), „Intrarea în Biserică” din satul Mrenești – Crețeni (1771) și „Sfântul Nicolae” din cătunul Anghelești, Pietrari – toate trei transferate la Muzeul Satului Vâlcean, Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” de la Memorialul Nicolae Bălcescu și „Sfântul Nicolae” din Valea Mare, orașul Berbești.
Monumente „care suferă”…„care plâng”
Așa cum am precizat, avem și biserici ce le putem pierde dacă nu se face ceva pentru reabilitarea lor. Nevoile de conservare ale bisericilor de lemn sunt, în cele mai multe situații, mult peste resursele locale, iar restaurările sunt scumpe și, uneori, după cum însușii declară șeful Culturii, exagerate. Biserica de lemn din satul Șuiești, comuna Stănești (1748), mutată din satul Gâlgău, judeţul Sălaj, în anul 1950, de Patriarhul Iustinian Marina, se află în stare p
