Au trecut ani buni de când cochetăm cu ideea ineptă că vom fi consideraţi europeni de-a binelea dacă şi numai dacă vom renunţa la "patriotisme puerile" şi "naţionalisme ieftine". Dimpotrivă, ne amăgim cu ideea că drumul spre civilizaţie poate fi parcurs doar în tăcere şi sfântă cuminţenie, neutri şi detaşaţi faţă de eforturile tot mai evidente ale politicii maghiare din ţară şi străinătate, concertate spre desfiinţarea statului naţional. Eu cred, dimpotrivă, că o continuare a acestui demers al îngropării capului în nisip începe să devină un act de laşitate socială şi politică.
Nu o dată faptelor lamentabile şi prosteşti administraţia le răspunde temător şi lipsit de vlagă. Iar în tot acest timp, liderii tuturor organizaţiilor politice maghiare, fermi şi vocali, îşi fac campanie pe ideea autonomiei, enclavizării şi desfiinţării statului naţional.
Nu constituie vreo supriză faptul că şefii maghiarimii îşi pregătesc, din nou, garderoba de doliu în ajunul Zilei Naţionale a României. Cu atât mai puţin suprinzătoare, într-o atare circumstanţă, sunt şi deciziile adunării Consiliului Naţional Secuiesc, întrunit sâmbătă la Sfântu Gheorghe. În context, maghiarii - nota bene, nu cele câteva sute, ori mii de secui declaraţi prin referendum - au adoptat o hotărâre de principiu privind nesupunerea civică a locuitorilor din numitul Ţinut Secuiesc, în cazul în care reorganizarea administrativ-teritorială a ţării nu va consfinţi statutul acestei regiuni, drept unul distinct şi, de viitor, autonom. Traducându-ne, secretarul general al CNS, Laszlo Gyorgy, a anunţat că, nesupunerea civică presupune, în prima fază, neplata taxelor şi impozitelor de către locuitorii "ţinutului". Acelaşi Consiliul a decis, în perspectiva alegerilor locale şi generale din 2012, că nu va susţine organizaţiile politice maghiare ale căror programe nu prevăd, explicit, "autonomia Ţinutului Secuie