În loc să aibă un buget multianual, România are, din nou, două bugete într-un singur an. Guvernul Boc a ţinut să fie însă, din nou, campion la capitolul originalitate: din cele două bugete unul e practic iar celălalt e pur şi simplu imaginar. Astfel, bugetul practic este cel bazat pe un deficit bugetar de 1,9% din PIB, în timp ce în cazul celui imaginar, cele aproape două puncte procentuale se pot transforma în 3% din PIB, după cum ne-a anunţat, înaintea şefului guvernului, şeful statului.
Diferenţa dintre cele două scenarii este felul în care va evolua economia externă, nu cea internă, după cum ne-a explicat nu şeful guvernului sau cel al Finanţelor Publice, ci primul om în stat, care nu are niciun fel de prerogative privind fundamentarea bugetului. Diferenţa de la 1,9% la 3% din PIB ar putea însemna indexarea pensiilor şi recuperarea unei părţi, probabil o fracţiune din cea câştigată prin tribunale, din tăierea de 25% a salariilor bugetarilor operată anul trecut.
Anul 2012 se anunţă astfel, ca mai toţi de până acum, unul al aşteptării. Cu ochii pe bursa de la Frankfurt şi pe cotaţia CDS-urilor Portugaliei, Irlandei, Greciei, Spaniei şi, mai nou, Italiei, pe evoluţia exporturilor Germaniei şi a producţiei industriale din Franţa, românii îşi vor face calcule, tabele în Excel. Vor urmări cu sufletul la gură breaking news-urile de la Reuters, Bloomberg şi Financial Times şi vor devora cu o nerăbdare stăpânită toate analizele publicate de Nomura pentru a afla, cât mai din timp, dacă vor avea o pensie sau un salariu mai mare începând din a doua jumătate a anului viitor.
Iniţial se putea crede că Guvernului Boc i-a fost ruşine (sau frică, nu e clar) să spună că, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, nu vor fi mărite pensiile şi salariile înaintea alegerilor. Iniţial. Ulterior, planul a devenit clar: pentru a părea serios în timp ce jonglează halucina