În 2006, miliardarul indian stabilit la Londra Lakshmi Mittal a devenit regele oţelului, însă nu a trecut mult timp până când coroana a început să fie prea grea.
La doar doi ani după ce Mittal a creat cel mai mare grup siderurgic la nivel mondial prin preluarea, cu 41 miliarde de dolari, a companiei Arcelor, criza a lovit crunt lumea financiară şi economiile lumii, ceea ce a redus drastic cererea pentru oţel. Având afacerile concentrate în Europa şi SUA, regiuni ale căror economii cresc lent, colosul industrial are în faţă un viitor problematic, scrie Bloomberg Businessweek.
Cel mai recent semn că Arcelor Mittal are probleme a fost retragerea acestuia dintr-un parteneriat format pentru achiziţia grupului australian Macarthur Coal.
În urma renunţării, partenerul producătorului de oţel Peabody Energy a rămas singur în aventura de a face achiziţia, de 5,1 mld. dolari.
Cumpărarea unei game variate de active legate de industria oţelului a făcut până nu demult parte din strategia lui Mittal de a construi o companie cu extindere la nivel mondial.
Pentru un timp această strategie a avut succes.
Achiziţia Arcelor ar fi trebuit să fie cea mai mare realizare din cariera lui Mittal. Noua companie, unde se îmbină capacitatea lui Mittal de a face eficiente oţelăriile demodate cu tehnologia europeană de vârf a Arcelor, părea că va profita din plin de economia mondială înfloritoare.
Însă trei ani de cerere slabă pentru oţel au erodat veniturile şi profitul ArcelorMittal, acum un grup puternic îndatorat după ani de achiziţii. Grupul trebuie să facă faţă şi pericolului concurenţial, în condiţiile în care producătorii chinezi de oţel şi-au dublat producţia din 2005. În schimb, în ultimii trei ani ArcelorMittal şi-a redus producţia cu 20%. Cota de pe piaţa globală s-a diminuat de la 9,5% în 2006 la 6,4% în 2010.
Acţiunile grupului side