Băncile din afara Statelor Unite şi-au majorat sumele deţinute în conturile Rezervei Federale Americane de la 350 de miliarde de dolari, la finele anului 2010, la aproximativ 715 miliarde în prezent.
Deasemeni a crescut şi numărul de instituţii financiare din afara Statelor Unite care deţin mai mult de un miliard de dolari în conturile FED-ului american, de la 22 la sfârşitul anului 2010, până la 47 la finele lunii septembrie 2011, potrivit unor studii citate de agenţia de presă Bloomberg.
Dolarul s-a apreciat cu peste şapte procente de la finele lunii august a acestui an, momentul la care agenţia de rating Standard and Poors a redus ratingul suveran al SUA. Nici deficitul bugetar de peste 1000 de miliarde de dolari şi nici disputele aprinse din Senatul american pe marginea majorării încă o dată a limitei maxime de îndatorare nu au îndepărtat marile bănci străine de moneda americană. Şi asta din simplul motiv că “nu există nimic altceva care să înlocuiască dolarul, care să aibă aceeaşi adâncime de piaţă şi aceeaşi lichiditate”, potrivit declaraţiilor făcute pentru aceeaşi agenţie de ştiri de către Jack McIntyre, administratorul unui fond de peste 23 de miliarde de dolari, al Brandywine Global Investment Management.
Nici măcar dobânda de sub 0,25% pe care FED-ul o practică pe piaţa interbancară nu a descurajat expunerea pe moneda americană. Reducerea ritmului de creştere economică la nivel global, şi mai ales accentuarea problemelor din Europa au determinat mari bănci centrale, precum cele din Australia şi Brazilia, să taie dobânzile, reducând astfel atractivitatea monedelor lor pentru investitorii în căutare de randamente.
Cererea de obligaţiuni americane cu scadenţe mai mici de un an a crescut deasemeni spectaculos, ca urmare a noilor reglementări stabilite de Bank for International Settlements, care obligă băncile să-şi majoreze expuner