Noul Egipt pare un loc din ce în ce mai instabil şi mai nesigur după ce protestele obişnuite din piaţa Tahrir s-au transformat duminică şi luni într-o baie de sânge, după ce armata a încercat să alunge mulţimea adunată în locul simbol al revoluţiei. Ciprian Răglean, un manager român al unei multinaţionale din Cairo, povesteşte cum arată Egiptul post-Mubarak.

Articol din ediţia nr. 25 a FP România, din 14 noiembrie la toate chioşcurile.

Libertatea s-a transformat fie în libertinaj, fie în anarhie. Şoferii nu mai respectă nicio regulă de circulaţie, poliţia rămasă fără autoritate asistă pasivă la violenţe, iar schimbările mult-aşteptate de egipteni întârzie. În plus cetăţenii egipteni umplu golul de autoritate făcându-şi dreptate singuri prin aplicarea legii islamice.

FP România: Cum arată Egiptul post-Mubarak? Ce s-a schimbat vizibil?

Ciprian Răglean: La opt luni de la înlăturarea lui Mubarak de la putere optimismul egiptenilor începe să pălească. Imediat după revoluţie toţi egiptenii erau foarte optimişti.

Sperau în creşterea imediată a salariilor (la nivelul celor din Europa occidentală), libertate de exprimare, îmbunătăţirea sistemului de învăţământ, mai multe locuri de muncă şi multe altele. Schimbările mult aşteptate s-au dovedit însă minore - cel puţin până acum.

Guvernul interimar a luat o serie de măsuri în vederea asigurării creşterilor salariale în anumite instituţii. Totuşi, departe de ceea ce aşteptau egiptenii.

Libertatea înţeleasă ca anarhie. Şoferii nu mai respectă regulile de circulaţie

În ceea ce priveşte libertatea, aceasta s-a transformat pentru parte din egipteni fie în libertinaj, fie în anarhie. Într-adevăr, şoferii egipteni, de exemplu, sunt acum cum nu se poate mai liberi. Nu mai respectă aproape nicio regulă de circulaţie. Şi asta se întâmplă în condiţiile în care oricum, şofatul în Cairo era o av