Revolutia egipteana pare sa fi intrat intr-un al doilea episod, dupa cel din februarie care a dus la caderea lui Hosni Mubarak. Egiptenii care au iesit acum in strada sunt convinsi ca revolutia trebuie continuata pentru ca nu au reusit decat sa schimbe dictatorii.
Deja armata era acuzata de luni bune ca are tendinte dictatoriale si reflexe represive ramase neschimbate de pe vremea lui Mubarak. Acum, declaratiile nemultumite s-au transformat in ciocniri de strada. In piata Tahrir protestatarii spun ca revolutia nu s-a terminat, pentru ca doar Mubarak a cazut in februarie, insa regimul nu s-a schimbat.
Aceeasi armata la vremuri noi
La numai o saptamana departare de inceputul alegerilor parlamentare, catalizatorul pentru noile revolte a fost o serie de propuneri constitutionale, lansate recent, care eliminau orice fel de control popular asupra armatei, bugetului si practicilor ei.
Militarii nu vor sub nici o forma sa renunte la facilitatile cu care s-au obisnuit, de la asigurari medicale la reduceri de taxe si nici la rolul de supervizor al treburilor statului. Insa deocamdata nu e clar in ce masura Consiliul Suprem al Armatei reprezinta intreaga armata.
Analistul egiptean Mohamad Bahmad sustine ca generalul Tantawi nu este decat un inlocuitor al lui Mubarak, care incearca sa slabeasca partidele politice aparute pe scena egipteana dupa revoltele din februarie. Bahmad spune ca din nou este aplicat scenariul din vremea lui Mubarak, in care partidele vechi, ca cel liberal Wafd, sunt cointeresate ori fortate sa coabiteze si sa sustina regimul, acum cu o noua fata, de data aceasta militara, dar in esenta, compus din aceleasi elemente care detineau puterea si pana la caderea lui Hosni Mubarak.
Unde se pozitioneaza islamistii
Organizatia Fratilor Musulmani si partidul sau incearca deocamdata sa nu dez