Oraşele egiptene sunt de câteva zile scena unor grave violenţe prin care populaţia dezaprobă regimul militar instaurat după căderea lui Mubarak. Sursa: REUTERS
Violenţele din ultimele zile de la Cairo, în care două persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte câteva sute au fost rănite, cu doar o săptămână înainte de primele alegeri libere din istoria recentă a Egiptului, ridică invariabil întrebarea cât de mult s-a schimbat statul arab din februarie, când a fost înlăturat de la putere Hosni Mubarak.
Ca şi în iarnă, când miile de manifestanţi cereau în stradă demisia celui care a condus ţara cu o mână de fier timp de 30 de ani, egiptenii au ales Piaţa Tahrir, simbolul luptei pentru libertate, pentru a protesta faţă de regimul militar care asigură interimatul la Cairo.
Mai exact, populaţia este iritată de un proiect de constituţie care prevede că armata va menţine controlul asupra administraţiei centrale şi după alegerile legislative din 28 noiembrie. "Aceste violenţe arată că Hosni Mubarak este încă la putere. Avem o singură revendicare, armata să se retragă şi să fie înlocuită de un consiliu civil", a declarat pentru BBC unul din manifestanţii strânşi în Piaţa Tahrir.
Printre aceştia s-au strecurat şi susţinători ai formaţiunii islamiste Frăţia Musulmană, interzisă de precedentul regim de la Cairo, care vede armata ca un pericol direct la adresa şanselor sale de expansiune politică.
Violenţele din centrul capitalei egiptene sunt cele mai grave de la transferul de putere din februarie, doi oamenii pierzându-şi viaţa, iar alţi 900 de manifestanţi fiind răniţi.
Un spital de campanie a fost instalat în Piaţa Tahrir pentru a-i îngriji pe cei loviţi de gloanţele de cauciuc trase de poliţiştii care, sub asediul maselor, s-au retras ieri temporar pe străzile lăturalnice.
Revoluţia deturnată
Egiptenii, care nu au văzut cu ochi buni preze
