După ce au vorbit despre „eliberarea" Ungariei de FMI, politicienii de la Budapesta s-au răzgândit. În mod similar, politicienii români care lăudau în 2010 „curajul" Ungariei admit acum că a fost „o greşeală imensă" suspendarea acordului cu FMI şi UE.

„După ce actualul acord stand-by va expira în octombrie, Ungaria nu va mai avea nici o legătură cu instituţia internaţională", declara în iulie 2010, referindu-se la colaborarea cu FMI, premierul Viktor Orban. „Am considerat mereu înţelegerea cu FMI o moştenire forţată. Nu cred că este normal ca economia Ungariei să nu stea pe propriile picioare. Eliberarea noastră de FMI este un pas înainte către autodeterminarea naţională", spunea tot şeful Executivului de la Budapesta. Cu promptitudine, unii reprezentanţi ai opoziţiei dâmboviţene au salutat atunci decizia Ungariei şi au susţinut că România ar trebui să procedeze la fel şi să iasă dintr-un acord catalogat drept „sinucidere naţională".

„Admir poziţia unor ţări care au zis: «Stimaţi oameni de la FMI, noi ne descurcăm mai bine fără voi». Boala crizei mondiale este ca gripa aviară, se învârte peste tot în lume. Dacă alte ţări au trecut mai uşor, ţări ca România îşi accentuează boala, umblăm în pielea goală", declara, la sfârşitul lunii iulie 2010, liderul PSD, Victor Ponta. „Nu am nici o încredere în expertiza FMI în ce priveşte România. A dovedit într-un an şi jumătate că nu poate să prevadă nici până la lungul nasului", spunea în aceeaşi perioadă fostul ministru de Finanţe Varujan Vosganian (PNL), în timp ce omul de afaceri liberal Dinu Patriciu arăta că românii trebuie să identifice, „ca şi alţii înaintea noastră, o metodă rapidă, astfel încât să îi trimitem acasă" pe reprezentanţii FMI, deoarece „nu ştiu nimic despre economia românească".

Acum, când forintul a ajuns la un minim istoric faţă de euro, au crescut puternic costurile la car