Criza i-a învăţat pe cubanezi gustul capitalismului: au de acum dreptul să vândă şi să cumpere case şi maşini şi nu mai există colţ de stradă fără tarabă. Economia de piaţă le dă însă bătăi de cap şi deja mulţi au ales să se lase păgubaşi.
În urmă cu un an, Raul Castro, fratele revoluţionarului Fidel Castro şi actualul preşedinte al Cubei, anunţa un set de reforme care uimeau: statul comunist urma să disponibilizeze 500.000 de bugetari, încurajându-i să-şi deschidă propriile afaceri.
Totodată, autorităţile au decis legalizarea tranzacţiilor imobiliare şi recunoaşterea dreptului la proprietate, au permis cetăţenilor să-şi cumpere automobile şi au anunţat că vor acorda mai uşor licenţe pentru cetăţenii care vor să înceapă afaceri.
Criza i-a forţat pe guvernanţii cubanezi să accepte măsurile capitaliste pentru a-şi salva economia aflată în pragul colapsului. Economia Cubei a intrat astfel în cel mai amplu proces de reformare din 1960 şi până în prezent.
SOLUŢII CAPITALISTE PENTRU SOCIALISM
Analiştii numesc măsurile capitaliste. Oficialii cubanezi îi contrazic însă şi spun că, în acest fel, protejează cu grijă socialismul în timp ce se concentrează pe reformarea economiei. Schimbările sunt îndreptate însă către consolidarea sistemului socialist. „Aceste măsuri pe care le aplicăm şi toate schimbările care sunt necesare pentru modernizare modelului nostru economic sunt îndreptate către menţinerea şi întărirea socialismului", a declarat Raul Castro.
Foto: The New York Times
Un an mai târziu, Cuba capitalistă se zbate între economia de piaţă şi mentalitatea că aceia care vor să strângă averi fac rău statului. Reformele au loc, însă într-un ritm mai lent decât îşi doreşte preşedintele Castro.
„Este esenţial să schimbăm sentimentele negative pe care un număr ridicat dintre noi le au faţă de acest fel d
