Pe fondul alegerilor legislative anticipate din Spania, organizate de fapt sub presiunea crizei economice şi a datoriei publice cu care se confruntă această ţară, presa franceză încearcă să înţeleagă cum de s-au lăsat spaniolii atraşi în abisul cheltuielilor excesive.

Sub titlul Nebunii în Spania, ziarul Le Monde publică mai multe reportaje pe tema unor proiecte faraonice care au înghiţit milioane fără să fi fost terminate sau fără să se justifice din punct de vedere economic. În urmă cu zece ani, turiştii care călătoreau în Spania constatau cu uimire că întreaga ţară era într-o efervescenţă a construcţiilor: se construiau imobile, vile, aeroporturi, şosele, complexe turistice, case de cultură şi asa mai departe... Dinamismul spaniol părea fără limite, şi puţini erau cei care îndrăzneau să spună „în Spania se construieşte prea mult”.

Le Monde s-a dus să viziteze trei obiective care au devenit simbolurile unei proaste gestiuni a banului. În 2008, lângă oraşul Ciudad Real, situat la 200 de kilometri sud de Madrid, a fost construit un aeroport cu una dintre cele mai mari piste din Europa, lungă de 4200 de metri, capabilă să primească chiar şi un Airbus 380, cel mai mare avion comercial din lume. Problema este însă că oraşul nu are decât 72.000 de locuitori şi că aeroportul, care a costat 500 de milioane de euro, a rămas aproape nefolosit.

Aeroportul-fantomă de lângă Ciudad Real:

La Sevilla, în 1999, când oraşul postula pentru a găzdui Jocurile Olimpice din 2004, a fost construit un mare stadion, deşi oraşul mai avea două. Astăzi, el este practic nefolosit, deşi a costat 120 de milioane de euro. Un alt exemplu dat de Le Monde este Cetatea Culturii pe care a avut ambiţia să şi-o construiască, în Galiţia, oraşul Santiago de Compostela. Lucrările durează de zece ani, proiectul a rămas neterminat, deşi au fost înghiţiţi între timp 400 de m