Victoria dreptei la legislativele din Spania este doar un nou episod electoral într-o Europă în care toate scrutinurile recente s-au deruat sub semnul crizei. Socialistul spaniol José Luis Zapatero este al treilea premier, după grecul Giorgios Papandreu şi italianul Silvio Berlusconi, măturat de la putere, în numai două săptămâni, de furtuna financiară care afectează Europa.

Matei Vişniec:

Furtuna financiară şi criza datoriilor a provocat deja şapte schimbări de guvern în Europa pentru că, pe lângă Spania, Italia şi Grecia, anul acesta au venit noi echipe la putere în Portugalia, Irlanda, Danemarca şi Finlanda. Să ne amintim că scenariul portughez a fost oarecum asemănător cu cel spaniol: primul ministru portughez, socialistul José Sucrates a fost dezavuat, în iunie, de alegători excedaţi de multiplicarea planurilor de austeritate. Iar în Irlanda, „Tigrul celtic”, cum i se spunea în anii în care creşterea economică ajunsese la 8 sau 9%, pe fond de criză şi deziluzii a fost măturat de la putere un partid care domina viaţa politică a ţării de 80 de ani - Fianna Fail. Şi în Danemarca, spectrul recesiunii a marcat legislativele din septembrie, cu diferenţa că în această ţară o formaţiune de centru a fost dezavuată în favoarea unei coaliţii de stânga.

Alte patru ţări - Franţa, Germania, Slovenia şi Slovacia - se pregătesc de alegeri tot pe fond de criză, iar în dezbaterea electorală s-au invitat într-o manieră fără precedent pieţele financiare şi agenţiile de rating.

Decorul post-democraţiei

Aş îndrăzni să spun că ne aflăm în plin peisaj post-democratic. Nimic din ceea ce se înţelegea altădată prin democraţie nu mai este valabil în prezent. Popoare frustrate, speriate, deziluzionate, cărora le este frică de viitor, votează pentru alternanţă politică, ştiind bine că noii guvernanţi nu vor putea face minuni. Dimensiunea constructivă, opti