Simbolistic, poarta este intrarea într-o nouă lume. Trecând pragul ei, călătorul se rupe de o realitate, făcând noi descoperiri. La o clădire, poarta este graniţa între lumea agitată a străzilor şi cea liniştită a unui cămin, a unui refugiu.

Deşi mulţi orădeni înclină să creadă că rolul unei porţi este nesemnificativ, istoricii şi arhitecţii spun că ea contează la fel de mult ca şi clădirea însăşi şi că trebuie să se afle într-o armonie deplină cu construcţia pe care o întregeşte. Din acest motiv, Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Bihor studiază toate porţile din centrul vechi al oraşului, pregătind un manual de bune practici în reabilitarea lor. Când studiul va fi gata, iar orădenii instruiţi, Primăria are de gând să instituie obligativitatea reabilitării corecte a porţilor.

Greşeli

Porţile şi uşile contribuie la caracterul şi valoarea istorică a unui imobil. Pornind de la această premisă, Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor vrea să-i înveţe pe orădeni cum să-şi reabiliteze corect porţile de la casele din centrul istoric al oraşului. "Membrii organizaţiei de tineret a UDMR Bihor au făcut documentarea fotografică, pozând circa 90 de porţi din centrul oraşului. Urmează ca mai mulţi specialişti să identifice care din aceste porţi trebuie să fie protejate la nivel local", explică directorul executiv al fundaţiei, Angela Lupşea (foto).

Experţii, conduşi de criticul de artă Ramona Novicov, vor decide, practic, care porţi vor fi incluse într-o listă a uşilor şi porţilor monument. "Problema porţilor oraşului e că toată lumea le schimbă. Renunţă la materialul din care erau făcute şi fac altele noi", precizează Lupşea. Aceste schimbări sunt cât se poate de eronate, pentru că o poartă trebuie să se potrivească faţadei. Or, o poartă din plastic, de pildă, e ca nuca în perete pe o clădire cu o arhitectură deosebită. Pe lângă că-şi fac porţi din