La trei ani după începerea cele mai grave crize economice de la cel de-al Doilea Răbzoi Mondial, europenii încep să îşi pună întrebări cu privire la deciziile politice ce i-au adus în această stare, potrivit unui raport special Reuters.
Se întreabă dacă speranţele pentru ei înşişi, pentru copiii lor şi pentru ţările lor vor fi vreodată îndeplinite. Au început să se întrebe dacă nu cumva aşteptările erau prea mari încă de la început. Tabloul era însă mult schimbat în urmă cu un deceniu.
Atunci, economiile Europei se aflau într-o perioadă de boom, iar euro, care acum leagă 17 ţări membre ale Uniunii Europene, începea să-şi arate beneficiile, în special pentru ţările mai slabe, ce profitau de pe urma costurilor mici de împrumut şi a ratei de schimb redusă.
Era o vreme în care totul părea posibil, însă boom-ul s-a spart, iar guvernele au tăiat cheltuielile bugetare, în unele cazuri chiar drastic, au concediat funcţionari publici şi au mărit taxele.
Faţă de raportul de anul trecut, măsurile de austeritate au luat avânt, însă perspectiva economică s-a întunecat, stabilitatea însăşi zonei euro fiind în pericol.
În timp ce măsurile de austeritate ale Guvernului României au stabilizat finanţele publice şi au ajutat ţara să iasă dintr-o recesiune de 2 ani, majoritatea românilor nu şi-a revenit încă.
Creşterea TVA a ridicat inflaţia până la 8,4% mai devreme acest an, iar valoarea leului dăunează nu doar celor îndatoraţi în euro, dar şi majorităţii românilor. Multe servicii, precum telecomunicaţiile şi chiriile, sunt calculate în euro.
Românii cumpără aceleaşi lucruri ca şi anul trecut, lucruri de bază, nimic special, însă plătesc mai mult pentru ele. Însă aproximativ jumătate din forţa de muncă a ţării noastre (estimată la aproape 5 milioane de persoane) este îndatorată, majoritatea datoriilor fiind în euro, iar unul din şapte români a
