Un studiu recent, publicat în jurnalul Medical Hypotheses, arată că oamenii nu cască atunci când sunt plictisiţi, obosiţi sau trebuie să îşi oxigeneze creierul, ci atunci când temperatura creierului este una destul de ridicată. Cercetătorii sunt de părere că acest gest are rolul de a controla temperatura creierului.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Yale, împreună cu specialiştii de la Universiteatea din Maryland, au observat că actul căscatului are ca rol principala răcorirea şi scăderea temperaturii creierului, informează The Scientist.
Potrivit specialiştilor, căscatul deschide sinusurile situate la stânga şi dreapta nasului, situaţie ce duce la scăderea temperaturii creierului. Concluziile arată că atunci când începem să căscăm temperatura creierului este una ridicată.
Cu toate acestea, căscatul excesiv poate fi un simptom al unei boli a sistemului nervos.
Autorii studiului mai declară că mucusul din sinusuri se evaporă constant, şi, precum un frigider, răcoreşte vasele de sânge din creier şi fluidul cerebrospinal. Aceştia au comparat creierul uman cu o unitate centrală a unui calculator, care funcţionează la capacitate maximă doar atunci când este răcit.
La fel, pe baza simptomatologiei, căscatul excesiv poate preceda afecţiuni precum migrenele cronice sau crizele de epilepsie.
Un studiu recent, publicat în jurnalul Medical Hypotheses, arată că oamenii nu cască atunci când sunt plictisiţi, obosiţi sau trebuie să îşi oxigeneze creierul, ci atunci când temperatura creierului este una destul de ridicată. Cercetătorii sunt de părere că acest gest are rolul de a controla temperatura creierului.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Yale, împreună cu specialiştii de la Universiteatea din Maryland, au observat că actul căscatului are ca rol principala răcorirea şi scăderea temperaturii creierului, informează The Scientist.
