Virulenţa contraofensivei private şi inventivitatea pusă în slujba contracarării efectelor Legii educaţiei indică măcar o eficacitate punctuală
a reformei în învăţământul superior.
Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză, în primă instanţă, Ministerului Educaţiei în procesul cu Asociaţia Universităţilor Particulare din România, care a atacat rezultatele clasificării universităţilor. Astfel, cererea Asociaţiei de anulare a ordinului de ministru privind clasificarea universităţilor, înregistrată pe data de 26 septembrie anul curent, a fost respinsă.
Ştirea vine pe fondul alegerilor în desfăşurare în universităţile din toată ţara, care experimentează acum noul sistem de desemnare prin vot a Consiliilor facultăţilor, a Senatului universitar şi a rectorului, prevăzute de Legea învăţământului intrată în vigoare la 1 februarie în acest an. Trebuie spus că prevederile noii legi limitează în mod explicit numărul mandatelor de rector, ceea ce va restrânge constituirea „rectoratelor viagere“, pe care o parte dintre rectorii marilor centre universitare din ţară le-au instituit cu timpul. În plus, atribuţiile exclusive ale rectorului sunt şi ele limitate, fapt ce explică, printre multe altele, opoziţia deschisă manifestată de Conferinţa Naţională a rectorilor, care şi-au exprimat deschis dezaprobarea în faţa prevederilor noii legi şi au declarat că vor încuraja orice demers pentru amânarea aplicării ei.
Reacţia universităţilor petente la publicarea rezultatelor clasificării (apărute cu o lună înainte de debutul anului universitar, la începutul lui septembrie) a vizat, în primul rând, modalităţile de stabilire a criteriilor de evaluare şi de constituire a clasamentului final, în mod evident în defavoarea lor. Limpede spus, niciuna dintre instituţiile particulare de învăţământ superior din România nu a reuşit să se claseze în categoria I şi nic
