În ultimii trei ani, guvernul a mărit taxe și impozite, a lărgit baza de impozitare, a crescut și apoi a înghețat pensiile, a scăzut salarii și a dat afară bugetari, măsuri care, alături de efectele crizei economice, au dus la schimbări atât în ceea ce privește structura veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetare, scrie Cristian Orgonas pe blogul său.

În primele nouă luni din 2011, comparativ cu primele nouă luni din 2008, a scăzut ponderea încasărilor din contribuțiile de asigurări, deși CAS-ul a crescut cu 3,3% din 2009 (de la 28% la 31,3%), iar baza de impozitare a fost lărgită prin includerea în rândul plătitorilor de CAS a personalului militar și a unora dintre cei care obțin venituri din profesii liberale. De asemenea, a scăzut semnificativ (-28%) ponderea veniturilor din impozitul pe profit, evoluție normală dacă ne gândim că și profiturile obținute de companii au scăzut foarte mult. În ceea ce privește ponderea veniturilor din TVA, scăderea accentuată a consumului a făcut ca aceasta să crească nesemnificativ, deși cota s-a majorat cu 26% anul trecut. Ponderea veniturilor din accize a crescut însă cu 35%, de la 8% la 10,8%, principalele motive fiind creșterea accizelor și deprecierea leului (cursul la care se calculează accizele: 3,35 lei/euro în 2008, respectiv 4,26 în 2011). O mențiune specială în ce privește veniturile din taxe și impozite pe proprietate - deși ponderea acestora a crescut de la 2,1% la 2,6%, în comparație cu alte țări, România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a acestui tip de venituri bugetare. Per total, în ciuda creșterii taxelor și impozitelor, ponderea veniturilor bugetare în PIB a scăzut de la 24,6% în primele nouă luni din 2008 la 24,2% în primele nouă luni din 2011.

Ponderea cheltuielilor cu asistența socială a crescut cu 20,6%, creșterea în sume absolute fiind de 33%, de la 38,3 miliarde de lei în primele no