Hipermediatizatul spectacol al oilor alfabetizate sub ghioaga ciobanului şef de la Consiliul Judeţean Suceava pare să-şi fi stins ecourile, drept care, nu demult, stâna ghiolbăniei bucovinene, cu cojoacele sale pedeliste, s-a mutat în capitală. Postul de televiziune Kanal D s-a îngrjit să transmită în direct activităţile "stânei improvizate în centrul Bucureştiului” – cum lămurea gureşa reporteră - pentru ca o ţară întreagă să se convingă că "prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul”.
Tradiţionala coşmelie de scânduri, ţarcul, câteva oi şamponate, mulgătorul cu găleată tradiţională din inox şi buciumaşul au constituit recuzita necuvântătoare a stânei, în vreme ce baciul Niţă şi un tânăr interpret al noului val de folclor şmecheresc, au contribuit, prin vorbă, cântec şi faptă, la închegarea atmosferei culturale a aşezământului.
Baciul Niţă a deschis reportajul. Interpretat de neobositul preşedinte al filialei PDL din Gura Humorului, trupeşul Gheorghe Niţă – patronul firmei de lactate "NIRO”, director al Întreprinderii Locale de Drumuri şi Poduri (în calitatea sa de medic veterinar pesemne) şi fost candidat la primăria din Gura Humorului -, baciul cu cojoc, iţari, căciulă brumărie şi mustaţă, a rostogolit din toţi rărunchii cuvinte bolovănoase despre o tocăniţă ce fierbea într-un ceaun şi care, vezi bine, trebuia să îi facă pe turiştii din toate colţurile României şi lumii să vină în Bucovina. Însărcinat de către partid să facă pe prostul neaoş, Gheorghe Niţă se achită strălucitor de această sarcină, de ani de zile, iar vioiciunea şi naturaleţea cu care o face par să îi asigure un loc etern în galeria fudulilor pomeniţi de proverbe.
De la el, prezentatoarea a trecut la tânărul interpret care afirma că ştie să cânte şi să mulgă oile "ca la ţară”. Zis şi făcut. Întrebat cum deosebeşte o oaie rea de lapte de una bună, omul a răspuns bărbăteşte,
