PSD calcă hotărît în era excluderilor, a rupturii şi a fracţionării. Mircea Geoană este în centrul imaginii, dar, (cu regret, trebuie să-l contrazicem pe Horaţiu!): chiar dacă am schimba numele, nu despre el povesteşte fabula! Privind imaginile "zbuciumului" aces-tor zile, am putea să ne-ntrebăm, odată cu poetul Baladei pentru doamnele din alte vremuri: "Unde sunt zăpezile de-anţărţ?", constatînd că, iaca, nici PSD-ul nu mai e ceea ce a fost odată. Unde sunt iertările spectaculoase ale lui Ion Iliescu faţă de greşiţii săi?; unde, avertismentele severe şi toate ultimele avertis-mente, de la numărul de ordine 2000 în sus?; unde e timpul împăcărilor pe sticla televizoarelor şi al cuţitelor lungi înfipte în spate pe holurile congreselor naţionale? S-au dus toate, ca un fum! Ce se va întîmpla cu partidul de fuziune al aspiranţilor nomenclaturii pre şi post-revoluţionare? Vorba orbului, 'om trăi şi 'om vedea! Întîmplările curente trimit, însă, la o temă cu mult mai multă greutate decît cea a unui eveniment local: Ce sunt, prin ei înşişi, cei care ţin prim-planul spaţiului politic românesc? Ce este fiecare dintre ei, dacă le tragi de sub picioare preşul numit "partid"? Cum arată tabloul calităţilor şi al defectelor fiecăruia, de îndată ce se stinge lumina încrucişată a reflectoarelor de prim-plan mediatic? Care este măsura intrinsecă a valorii lor umane şi de lideri politici?

Pentru a face o estimare vă propun să procedăm asemenea lui Mendeleev. În cazul elementelor chimice, dacă vrei să ştii ce calităţi are un anume personaj, nu ai decît să te uiţi la numărul care indică greutatea lui atomică! Exact ca şi în cazul izotopilor, oamenii au o greutate variabilă, func-ţie de situaţie. De aceea, pentru a estima masa lor, ar trebui să facem o medie şi să o raportăm la un etalon, la un element cu o mare stabilitate. În cazul politicii, aces-te repere sunt "dinozaurii", cei a