Prezentarea de faţă cuprinde în sinteză rezultatele cercetării în cadrul unui proiect european finanţat prin Programul Operaţional Regional de Dezvoltarea Resurselor Umane şi coordonat de Academia Română, filiala Cluj. Din punct de vedere logistic, cercetarea noastră a cuprins activităţi de identificare a unor resurse inedite din fondurile arhivistice din România, Germania şi Franţa, încercând să surprindem într-o dinamică evolutivă contribuţia elitelor juridice la formarea şi structurarea sistemului economico-juridic al contemporaneităţii în spaţiul românesc. Metodologic, am plecat în cercetarea noastră de la corpusul juridic ce structurează constituţia economică a statului român în evoluţia sa, pentru a-i identifica resursele inspiraţionale şi contribuţiile autohtone, urmând ca mai apoi să ajungem la destinul personal al elitelor juridice din această perioadă.
Epoca de codificare legală îşi pierde începuturile în spaţiul românesc odată cu elaborarea Codului Calimach, care fost a fost un cod civil al Moldovei, alcătuit de Cristian Flechtenmacher şi A. Cuzanos, cu ajutorul lui Andronache Donici, Damaschin Bojincă şi al altor jurişti, şi promulgat de domnitorul Scarlat Callimachi (Calimach) în 1817. Aplicarea lui a devenit mai consecventă abia după 1833, când s-a definitivat, prin traducere, redactarea în limba română a codului, începută odată cu cea greacă. La alcătuirea acestui cod s-a urmărit să se îmbine dreptul local, bazat pe obicei, cu dreptul bizantin, folosindu-se totodată, în fapt, ca model principal, codul civil austriac. Păstrând trăsături feudale, el conţinea şi norme de drept burghez, ceea ce reflecta începuturile descompunerii orânduirii feudale şi ale formării în Moldova a relaţiilor bazate pe proprietatea privată şi pe capital. Împreună cu Codul Caragea al Ţării Româneşti, Codul Calimach a fost aplicat până la 1 decembrie 1865, când a fo
