Datorită recoltelor bogate din acest an suntem acum printre ţările care prezintă încredere: deficitele şi inflaţia au scăzut, iar economia a crescut. Această cosmetizare este însă doar temporară.

România arată din ce în ce mai bine pe cadranele economiei europene şi a ajuns să fie apreciată ca „elev model" (de către FMI) sau chiar ca „ţară de încredere pentru investiţii" (de către agenţiile de evaluare). Produsul Intern Brut a crescut cu 1,9% în trimestrul al treilea faţă de cel precedent, economia românească fiind cea mai dinamică din Uniunea Europeană. După doi ani în care am fost codaşii Europei în ceea ce priveşte evoluţia economică, am sărit direct în fruntea clasamentului, depăşind economii puternice precum Germania, Franţa sau Marea Britanie.

Cum am reuşit? Vom vedea că, pe de-o parte, performanţele din agricultură au adus în zona de încredere majoritatea indicatorilor economiei (inflaţie, PIB, raport între exporturi şi importuri sau între veniturile şi cheltuielile publice), dar pe de altă parte gospodăriile populaţiei au avut de suportat costuri sociale dintre cele mai usturătoare. Iar dacă aceste costuri, date de tăierile salariale şi de scumpirile din 2010, îşi vor prelungi efectele şi în 2012, nu acelaşi lucru se poate spune despre marele motor al creşterii economice, care a fost agricultura. Evoluţia PIB în ţările membre ale UE

Ploile ne-au ridicat, seceta ne va doborî

Mecanismul prin care agricultura a „salvat" economia este simplu: pe fondul recoltelor bogate, alimentele, fructele şi legumele s-au ieftinit aproape patru luni consecutiv (un record al perioadei postdecembriste), fapt care a tras în jos inflaţia până la cote nemaiîntâlnite după Revoluţie; ploile sosite la timp i-au determinat pe fermieri să iasă în câmp cu toate forţele, angrenând şi celelalte activităţi din economie care contează în calculul Produsului Int