Comisia Europeana discuta miercuri metodologii de "colegializare" a datoriilor prin emiterea de obligatiuni comunitare. Franta si, mai ales, Germania se opun. Adversari sau sustinatori, toata lumea este de acord: mai devreme sau mai tarziu va veni si vremea eurobondurilor, scrie Deutsche Welle.
De o parte sunt asa-numitele state PIGS - Portugalia, Italia, Grecia si Spania. De cealalta, Germania, Austria, Olanda si Finlanda. Pentru obligatiunile zonei euro vor fi responsabile toate statele; de profitat vor profita insa mai ales cele indatorate, ale caror datorii vor beneficia de dobanzi mai rezonabile. De cealalta parte, Germania isi pune gir propria bonitate - si, prin urmare, va avea parte de dobanzi mai severe.
La Munchen, institutul IFO estimeaza cheltuielile suplimentare anuale ale Germaniei la valori osciland intre un minim de 33 si un maxim de 47 de miliarde de euro. E o eroare, comenteaza Gustav Horn, directorul Institutului pentru Macroeconomie si Studii Conjuncturale, in opinia caruia, dimpotriva, Germania a reusit, in intervalul din urma, mai ales ca urmare a crizei, sa se imprumute mai ieftin decat oricand.
Nici seful europarlamentarilor socialisti, germanul Martin Schulz, nu crede in cifrele horror avansate de alarmisti. Sigur, nimeni nu iti ofera gratis cu dobanda zero dar solutia aceasta "costa Germania oricum mult mai putin decat o vesnica suplimentare a volumului monetar al parasutei de salvare sau chiar decat un euro falimentat". Si, completeaza Schulz, dobanzile ridicate ale statelor PIGS sunt si rezultatul prelungitei lor singuratati in incercarea de a iesi din criza. Altfel spus, politicianul sugereaza ca eurobondurile pot fi si un simbol al unui viitor comun al statelor din zona euro. Parerea este impartasita si de Bert Rurup, fostul presedinte al Consiliului German al Expertilor Economici, in opinia caruia eurobo
