Foto: Louisa_Gouliamaki / EPA Să uităm de zbuciumul pieţelor de capital, de burse, de indicii financiari şi de toate amănuntele financiare, economice şi tehnice atât de complicate despre moneda unică europeană ce trece acum prin vremuri grele! Britanica Mary Beard – scriitoare, jurnalistă, profesor universitar şi critic literar – a explorat şi explică pe înţelesul tuturor originile monedei euro, de la legendă până la istoria banilor ce leagă astăzi mai multe ţări de pe bătrânul continent într-o zona comună.
„Eurostory” începe prin anul 600 î.Hr., în Lidia (vestul Turciei de astăzi – n.r.). Sub regele grec Croesus, care a trăit aproximativ între anii 595-547 î.Hr. şi cucerise acest teritoriu s-a bătut prima monedă. Nu a fost făcută în mod special pentru negoţ sau economia Lidiei, ci mai degrabă din dorinţa ca regele şi anturajul lui să se fălească, să-şi „măsoare” mai bine bogăţia şi puterea. De altfel, Croesus a rămas în legendă prin bogăţia lui, expresia „bogat precum Croesus” fiind des folosită şi larg răspândită după moartea sa. Croesus ordonase de la bun început să se imprime pe fiecare monedă, ca simbol, un leu, pentru că acest animal puternic, supranumit de altfel „regele tuturor animalelor”, sugera felul în care voia să fie perceput el şi teritoriul pe care îl cucerise.
Mai târziu, în secolul al V-lea î.Hr., când Atena era o democraţie în plin avânt (prima din lume, după cum se laudă grecii de astăzi), avea monedă proprie, cucerise numeroase teritorii şi controla mai multe state de la Mediterană, făcea primii paşi către o uniune monetară. În anul 440 î.Hr., sub ameninţări cu pierderea cetăţeniei şi chiar pedeapsa cu moartea, Atena obligă toate aceste statele din imperiul său să renunţe la însemnele naţionale de pe monedele proprii şi să adopte simbolul de pe moneda ateniană – bufniţa cu ochii larg deschişi de pe moneda de 4 drahme. Această
