Instanţa notează în decizia de eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi celorlalţi nouă acuzaţi de devalizarea Petromservice că “nu se invocă nicio modalitate de zădărnicire a aflării adevărului”, procurorii nefăcând “vreo referire concretă la posibilitatea influenţării martorilor”.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) arată că, potrivit articolul 148, alineatul 1, litera b, din Codul de procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă există date că acesta încearcă să zădărnicească, în mod direct sau indirect, aflarea adevărului, prin influenţarea unei părţi, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, fiind de la sine înţeles că, pentru a justifica măsura respectivă, astfel de acţiuni trebuie să se manifeste în cauza în care aceasta este dispusă. În speţă, împrejurările faptice invocate de procurori în susţinerea incidenţei acestui caz de arestare preventivă (însuşite, ca atare, de judecătorul de la Tribunal) nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele textului normativ anterior citat, explică sursa citată. “Astfel, în referatul procurorilor, se susţine că inculpaţii anterior menţionaţi ar putea să îngreuneze administrarea probelor cu privire la alte fapte cercetate, privind achiziţii desfăşurate în modalităţi similare.

Raportat la această susţinere, Curtea constată, pe de o parte, că, din actele prezentate, nu rezultă că, faţă de inculpaţi, ar fi fost începută urmărirea penală şi pentru alte fapte decât cele anterior analizate, iar, pe de altă parte, că pericolul de zădărnicire a aflării adevărului, ca motiv de arestare preventivă, trebuie să se refere exclusiv la faptele cu privire la care se solicită această măsură, iar nicidecum la alte fapte (oricum, necunoscute instanţei)”, mai spune CAB. De asemenea, arată sursa citată de Mediafax, în referatu