În urmă cu un an, maghiarii întorceau spatele FMI. Acum, Budapesta cere iar ajutorul Fondului şi majorează TVA de la 25% la 27%. În 2008, când criza care făcea ravagii în SUA începuse deja să fie resimţită şi în Europa, Ungaria a evitat intrarea în incapacitate de plată doar printr-un împrumut de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional.

Programul cu FMI s-a încheiat însă cu scandal. Fondul cerea mai multă austeritate, oficialii maghiari nu au vrut să audă de asta. FMI şi UE susţineau că, în lipsa unor tăieri adiţionale, statul nu-şi va respecta angajamentele. De cealaltă parte, guvernul afirma că ţinta de deficit bugetar va fi atinsă şi că măsurile noi de austeritate nu numai că vor afecta şi mai mult populaţia, ci vor deteriora şi economia naţională.

Membrii guvernului condus de Viktor Orban considerau că îngheţarea pensiilor şi a salariilor, reducerea ajutoarelor sociale şi majoarea Taxei pe Valoarea Adăugată de la 20% la 25% - măsuri deja adoptate - sunt de ajuns pentru a-şi atinge obiectivele pentru 2010, dublate de introducerea unei taxe bancare pentru a-şi majorarea veniturile.

Măsuri considerate naţionaliste

De asemenea, maghiarii au optat în schimb pentru taxarea suplimentară a băncilor şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele ale oficialilor băncii centrale. Ulterior, statul a impus o nouă serie de măsuri proprii pentru a atinge ţintele fiscale. Printre acestea s-a numărat suprataxarea companiilor telecom începând cu 2010 (propunerea iniţială prevedea aplicarea retroactivă a acesteia şi pentru 2009), măsură considerată ilegală, pentru care Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva maghiarilor.

O alta a fost naţionalizarea sistemelor de pensii private obligatorii (Pilonul II), transferând practic toate contribuţiile făcute de maghiari de la companiile private către stat, reducând ast