Lista de medicamente compensate este, în România, o glumă sinistră. Sute, posibil peste o mie de medicamente neautorizate de luni sau chiar ani de zile se regăsesc în lista de medicamente compensate.
După ce am baleiat un număr de pagini din nomenclatorul medicamentelor egal cu numărul zilelor unui an (dintr-un total de 1.602 pagini), respectiv 7.300 de medicamente (dintr-un total de peste 32 de mii), am descoperit că 125 de medicamente sunt compensate de Guvernul României, deşi deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă nu au platit taxa de menţinere în vigoare a autorizaţiei şi, ca atare, medicamentele respective nu ar mai trebui să fie, legal, pe piaţa românească.
Cu ce ne afectează asta? E simplu: sunt compensate multe medicamente neautorizate, care nici nu se găsesc pe piaţă şi nu sunt compensate medicamente autorizate având aceeaşi substanţă activă - adică, acelaşi efect. Astfel, pacienţii trebuie să scoată bani din buzunare, când medicamentele ar trebui să fie gratuite. În plus, sunt medicamente periculoase de-a dreptul, interzise în Uniunea Europeană sau care nu mai sunt deloc produse de ani de zile, dar care continuă să fie compensate – vezi cazul Avandia, A.T. 10, Alervert etc.
Aşadar, constatarea este uşor de făcut: ajunge să compari nomenclatorul medicamentelor publicat de Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM), cu lista medicamentelor compensate, publicată de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS). Precizăm că ultima listă de compensate datează din 30 septembrie - aşadar, cu mai puţin de două luni de zile în urmă.
Nomenclatorul medicamentelor de pe piaţa românească, conţinând medicamentele neautorizate, pentru care deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă nu au platit taxa de menţinere în vigoare a autorizaţiei poate fi consultat de oricine. Implicit de către cei care întocmesc listele de medicamente compensat