De la înlăturarea lui Hosni Mubarak, în februarie, ţara este condusă de 18 ofiţeri care au făcut carieră în regimul fostului dictator. Sursa: REUTERS

Armata egipteană nu a urmărit niciodată să asigure o tranziţie spre o democraţie autentică, ci doar să îşi păstreze privilegiile însemnate obţinute odată cu răsturnarea monarhiei, în 1952. Concluzia aparţine miilor de manifestanţi strânşi în Piaţa Tahrir, care cer de mai multe zile retragerea juntei militare de la putere şi transferul de autoritate către instituţiile civile.

Violenţele din centrul capitalei egiptene nu reprezintă decât confirmarea suspiciunilor privind adevăratele intenţii ale noului regim militar, instaurat în februarie, după înlăturarea lui Hosni Mubarak, cel a condus ţara cu mână de fier între 1981 şi 2011.

Populaţia este iritată de un proiect de constituţie care prevede că armata va menţine controlul asupra administraţiei centrale şi după alegerile legislative din 28 noiembrie.

Într-un raport intitulat "Promisiuni încălcate: liderii militari egipteni erodează drepturile omului", organizaţia Amnesty International (AI) dezvăluie că nimic nu s-a schimbat în privinţa libertăţilor civile în Egiptul post- Mubarak.

"Impunitatea pentru încălcări grave ale drepturilor omului, precum tortură, tratament inuman şi utilizarea excesivă a forţei, au continuat după căderea precedentului regim", se arată în textul menţionat.

Bodyguardul lui Mubarak

Deşi a ales să stea în umbră din februarie, mareşalul Mohamed Hussein Tantawi, comandantul Consiliului Suprem al Forţelor Armate, cel care conduce efectiv Egiptul, nu este o figură necunoscută pentru egipteni.

Tantawi, nubian de origine, a fost comandantul gărzii prezidenţiale până în 1991, an în care a preluat conducerea ministerului Apărării. În paralel, şi-a asumat şi funcţia de şef al Statului Major al armatei egiptene, fiind