Peste 90% din cele aproximativ 3 miliarde euro care ajung anual în bugetul CNAS vor trece către privaţi, potrivit unui proiect de lege care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2012. În actuala lui formă, actul normativ are însă scăpări semnificative şi avantajează doar 6 grupuri străine.

Din 2013, cel mai târziu, majoritatea banilor care intră în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate vor trece în administrarea unor companii private, arată un proiect de lege elaborat de specialişti de la Cotroceni în colaborare cu Ministerul Finanţelor şi CNAS. Iniţiativa legislativă are ca principal scop îmbunătăţirea serviciilor medicale oferite românilor, dar şi eliberarea bugetului de stat de o povară care devine din ce în ce mai grea şi anume deficitul CNAS.

Pe scurt, companiile de asigurări care vor forma noul sistem vor încheia contracte cu furnizorii de servicii medicale (spitale şi medici de familie) şi, separat, cu beneficiarii (angajaţi şi angajatori care cotizează la CNAS). În acest fel, prin introducerea concurenţei, calitatea serviciilor medicale ar trebui să crească, la fel şi veniturile medicilor de familie (care îşi vor putea negocia contractele în funcţie de renume, număr de pacienţi şi dotarea cabinetelor) iar statul va scăpa de povara deficitului care va deveni problema noilor administratori. Contribuţia angajaţilor şi a angajatorilor la fondul de sănătate nu se va modifica însă pachetul de servicii de bază nu va mai conţine toate serviciile de până acum. Principalele excluderi vizează tratamentele stomatologice, curele balneoclimaterice şi serviciile din căminele pentru bătrâni. Toate acestea vor fi plătite suplimentar şi sunt deductibile în limita a 600 de euro pe an.

Cine va administra banii

O mare scăpare a legii o constituie însă criteriile ce sunt impuse administratorilor. Astfel, aceştia vor trebui să aibă cel puţin 1 m