Grupările de crimă organizată continuă expansiunea în Europa şi sunt din ce în ce mai structurate. Familiile mafiote şi grupările criminale au împărţit continentul în cinci zone de „cooperare", acţionând ca adevărate mul-ti-na-ţionale ale crimei, iar Balcanii au devenit o adevărată placă turnantă europeană pentru orice fel de trafic.

Aflat la Paris pentru un summit european contra crimei organizate, Pietro Grasso, procurorul naţional antimafia din Italia, simbolul luptei contra „caracatiţei", a acordat un interviu în Le Figaro în care prezintă situaţia din Europa.

Şi pentru mafie a venit vremea globalizării, după cum arată recentul exemplu al afacerii în care italienii erau în legătură cu gherila columbiană Farc pentru a importa cocaină în schimbul armelor obţinute de bascii spanioli de la traficanţii din Europa de Est. Or, această criminalitate fără frontiere ne obligă să reflectăm la o ripostă globalizată. Pietro Grasso vorbeşte despre grupuri de mafioţi străini care activează ca adevărate multinaţionale ale crimei.

Ele nu au motivaţii sociale, nici însemne, doar un capital evaluat la peste 500 miliarde euro şi investesc în prezent sume imense în Franţa.

Franţa - transformată în spălătorie uriaşă pentru albirea banilor murdari proveniţi în special din jocuri, pariuri sportive şi cazinouri.

Pentru aceste mafii, Franţa este şi un gigantic depozit, ca o platformă pentru superpiaţa crimei, o zonă de stocare rapidă şi de tranzit pentru cocaină şi droguri de sinteză venite din Polonia sau din Olanda. Grasso arată că Balcanii, unde oricine poate transporta orice pe şosele doar în 24 de ore, au devenit placa turnantă europeană.

Franţa, în tentaculele „caracatiţei"

În acest incredibil ansamblu, domnul „antimafia" italian evocă mafioţii ruşi şi chinezi care debarcă cu valize de bani cash pentru a cumpăra sudul Fra