Teiul lui Ady sau biserica protestantă unde se reculegea poetul au devenit locuri de pelerinaj pentru turiştii din Ungaria.

Unul dintre cei mai importanţi poeţi maghiari, Ady Endre, a avut puternice legături cu Clujul, nu doar prin prietenia pe care a avut-o până la moarte cu poetul român Octavian Goga sau prin faptul că soţia sa, Berta Boncza a fost proprietara domeniului Ciucea, dar şi prin faptul că scurtele sale vizite, la rudele din comuna Sâncraiu, au marcat acest loc pentru totdeauna.

Teiul poetului

În centrul satului Sâncraiu, pe malul râului Călata, se înalţă şi astăzi un tei care a supravieţuit celor două războaie mondiale, pe care localnicii îl numesc Teiul lui Ady. De acest tei se leagă o poveste care, în timp, a căpătat valoare de legendă, despre cum marele poet maghiar, care avea aici în rude, din partea mamei sale, îşi petrecea la umbra copacului stufos zilele calde de vară. Grădina în care se găseşte teiul era proprietatea familiei Kiszely, o familie de nobili respectaţi de localnici. Teiul a fost plantat la sfârşitul secolului al XIX-lea, când, datorită directorului şcolii, Janos Czucza, au fost plantaţi zeci de copaci în localitate.

Grădina familiei Kiszely are o aşezare deosebită, deoarece se află în buza unui deal care străjuieşte îndeaproape valea pârâului Călata. Aici, aşezat sub ramurile teiului, stătea uneori Ady Endre care contempla satul. Era cu puţin înainte de izbucnirea primului război mondial şi Ady Endre, care frecventa anumite cercuri de intelectuali şi care trăise anumite perioade din viaţa sa la Paris sau Budapesta, putea "citi" semne pe care oamenii obişnuiţi poate că nu le vedeau. Aici a scris, atunci, poezia "Pe malul Călatei", din care răzbate o nelinişte pe care la acel moment nu o înţelegeau mulţi.

"Pe malul Călatei" este cea mai liniştită poezie a lui Ady, după o întreagă operă plină de pa