Foto: Marin Raica / Intact Images Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti arată în motivarea deciziei prin care au dispus eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a celorlalţi nouă acuzaţi de devalizarea Petromservice că „nu se invocă nici o modalitate de zădărnicire a aflării adevărului”, procurorii nefăcând „vreo referire concretă la posibilitatea influenţării martorilor”, informează Mediafax.
„Raportat la această susţinere, se poate lesne observa că, în fapt, nu se invocă nici o modalitate de zădărnicire a aflării adevărului, dintre cele menţionate în textul art. 148 alin. 1 lit. b din Codul de Procedură Penală, procurorii nefăcând vreo referire concretă la posibilitatea influenţării de către inculpaţi a unei părţi, martor sau expert (calitate procesuală pe care, cel puţin până în prezent, nici unul dintre directorii sau acţionarii nominali invocaţi nu o are) ori la distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă (…) Potrivit art. 148 alin. 1 lit. c din Codul de Procedură Penală, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă există date că acesta pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni”, susţin judecătorii CAB. În speţă, arată judecătorii, susţinerea în acest sens a procurorilor (preluată, ca atare, de judecătorul de la Tribunal) se întemeiază, pe de o parte, pe o simplă presupunere, în lipsa unor date concrete care să o obiectiveze, iar, pe de altă parte (numai în cazul inculpaţilor V.S.O. şi fi.G.), pe o împrejurare care nu se încadrează în ipoteza textului normativ anterior citat.
„Astfel, sub primul aspect, în referatul procurorilor, se susţine că lăsarea în libertate a celor patru inculpaţi le-ar permite acestora să-şi continue activitatea infracţională de devalizare a patrimoniului părţii vătămate, chiar după demararea procedurii de insolvenţă, având în vedere păstrarea de către inc
